Vine vara,bine-mi pare,m-am ingrasat cam tare..
Cam asa suna un refren trist care rasuna in camera,parca de fiecare data cand trag cu ochiul la oglinda prafuita din spatele usii.Nu e tocmai prafuita,ci mai degraba anii si-au lasat si asupra ei amprenta.Am vrut s-o arunc dar mi-am dat seama ca e bine sa am si o piesa de muzeu in camera(ca la mirese:ceva nou,ceva vechi si ceva albastru.)
Nu am avut nicio idee de baza cand am inceput sa scriu aceasta noua postare,doar ca am deschis pagina si m-au lovit direct in fata emotiile ultimului blog,mi-am dat seama ca sunt prea triste pentru o zi,de atat amar de vreme asteptata,cand am lenevit in pat si am tors ca o pisica(a se intelege felina) la gandul ca nu va suna niciun desteptator,ca voi soarbe la cafea si o ora daca am chef,ca voi deschide radioul si voi asculta Morning Zu pana la capat.
Am vorbit aseara cu Aurora(fac eforturi sa zic Aura dar nu pot!E ca si cum as vorbi despre altcineva.Pardonne-moi!) si cu Paci.Mi-am amintit ca fiecare noapte de Inviere,din ultimii cativa ani,a fost marcata de imbratisarea lor calda.Prezenta lor in viata mea imi aminteste cat de copil inca sunt,cat de frumoasa este copilaria mea,cat de mult valoreaza pentru ceea ce voi fi.
Si ca sa ma intorc la frumosul refren de inceput,am reinceput sa beau ceai(intr-o incercare naiva de a tine piept arogantei oglinzi).Spun asta in caz ca vor citi acest blog Cri sau mami lu' Cri sau oricine a vizitat fosta noastra resedinta si a luat in ras colectia mea de ceaiuri.Am zis!
Deci,da!In timp ce cautam piesa dupa care am adaptat refrenul oglinzii mele,am dat de piesa asta.Foarte tare,frate!
Genius - Vara
Asculta mai multe audio Muzica »
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu