Scared

...motiv pentru care m-am apucat sa scriu aici.Si-asa...nimic.

Mi-e frica de tot.De maine,de cuvinte,de mine cand is asa vulnerabila.

Mi-e frica sa ma gandesc ca termin facultatea...mai e o saptamana? Si unde mergem dupa? Mi-e frica sa stiu ca nu o sa mai petrec ore plictisitoare si lungi in cladirea aia, despre care ai senzatia ca va pica la primul cutremur, ca nu o sa ma mai bucur de glumele unor colegi cum ma-ndoiesc ca mai sunt in alte parti. Mi-e frica sa ii stiu devenind amintiri pe ultimii trei ani din viata. Cei mai curajosi si spirituali.

Mi-e frica sa fiu eu.E cam aiurea sa ai senzatia ca gresesti cand esti tu insati.

Mi-e frica sa ma mai simt atat de singura pe cat o fac acum.Nu stiu cum sa fac sa treaca, asa ca vorbesc cu mine aici si-mi da iluzia unei companii.Nu tocmai placute dar decat deloc...

Mi-e frica si caut alinare undeva.De data asta, nu o gasesc.Imi zic ca trece.Toate trec...