Lectie

If something seems too good to be true, it probably is.

Asa e. Probably asta se poate traduce, fara emotii, cu for sure. De fiecare data cand ma intalnesc cu vorbele astea, imi vine in minte mama. Dintre cele mai importante lectii despre viata pe care mi le-a predat ea este si acela de a nu ma increde in (aparenta) perfectiune.

Imi vor rasuna mereu in minte cuvintele pe care mi le-a spus de atatea ori si prea rar am fost dispusa sa inteleg strigatul de atentionare din spatele lor:  
Alina, nu exista nimic fara de cusur pe lumea asta. Alina, ceva, dar nu stiu inca exact ce, nu-mi miroase a bine...
Iar raspunsul meu, pe care vreau sa il pun pe seama naivitatii prea prelungite pana la o varsta tarzie: Poate te inseli de data asta, mami. Uneori rostit, alteori gandit.

Dar nu. Nu stiu cum sunt alte mame dar a mea nu se inseala niciodata. Si nimic nu ma sperie mai tare decat atunci cand aud din gura ei : dar poate ma insel eu, stii ca eu sunt mai pesimista... Nu, se cheama intuitie si intotdeauna se transforma in realitate. Cica as avea-o si eu dar abia acum ma gandesc sa mi-o scot de la naftalina. Sa vad daca o mai pot folosi, dupa atata timp de repaus.

Iar am luat-o pe cararea personala...deseori, mi se spune ca sunt foarte rece si deloc prietenoasa la primele intalniri cu oamenii. Da, prefer sa ma vada oamenii ca pe o fiinta imperfecta ce sunt si daca, dintre ei, atunci cand se cerne sita, ramane vreunul dornic sa cunoasca si ce am eu bun, mergem de mana inainte. Daca nu, pot fi sigura ca nu am pierdut nimic.

Linkin Park - My december