Dar cum se simte cand iubesti?

C-un cappuccino decofeinizat in fata si cu majoritatea gandurilor afumate de mirosul de tigara din bar, ma straduiesc sa-m tin oboseala in frau. De astfel de revederi delicioase nu ma pot bucura mai des de o data la cateva luni.

Cum se simte cand iubesti? Eu, sincer, nu stiu daca iubesc, nu stiu nici macar daca am iubit.

Cunoscand omul care tocmai a rostit cuvintele de mai sus, nu vin ca o adevarata surpriza, ci mai degraba ca o sugestie. Sugestie pentru o tema de reflectie. Ce-i toata nebuneala asta cu indragostitul?

E greu, e imposibil de spus si e, ca orice traire sau emotie, ceva personal. Unu' plange cand iubeste, altu' rade, unu' zburda precum Mary Poppins, altu' se-ndoapa cu ciocolata. Dar cateva simptome ale acestei nebunii tot trebuie sa ne fie comune.

- sentimentul de 'acasa' atunci cand il strangi in brate pe acela (= omul pe care presupunem ca-l iubim)

- senzatia de pat imens, de pat oribil de mare si rece pe care o resimti in noptile in care acela nu ocupa jumatate

- frica omniprezenta ( cu care, in timp, te obisnuiesti dar tind sa cred ca nu dispare niciodata ) de a-l pierde pe acela

- cheful permanent de a sta la cratita si a pregati supa aia, care tie nu ti-a placut niciodata dar care ii aduce pe buze un zambet de milioane lui...acela

- renuntarea fara lupta la achizitionarea unei noi perechi de pantofi ( care mai era si la reduceri! ) pentru ca se apropie ziua de nastere a lui acela

- dorul nebun si innebunitor

- timpul alocat, in mod normal, somnului si pe care il realoci, fara a sta pe ganduri, discutiilor lungi si captivante cu acela

- disponibilitatea catre impartirea ciocolatei cu acela

Banuiesc ca ar mai fi multe, sau poate cele insirate de mine ( si inspirate si de discutia de aseara ) nu sunt adevarate, dar, dupa cum spus deja, este o traire personala.