Despre incercari


Incercarea de a continua atunci cand simti ca nu mai vezi poteca pe care ai putea pasi.
Incercarea de a nu te lasa doborat atunci cand primesti lovituri grele din toate directiile.
Incercarea de a lasa un zambet ratacit sa iti usuce si cele mai fierbinti lacrimi, de neoprit pe obraji.
Incercarea de a crede atunci cand simti ca nu mai ai in ce.
Incercarea de a mai iubi atunci cand stii ca se va sfarsi.
Incercarea de a spera in ciuda credintei in ceva ce nu stii ce e, a iubirii care moare, a fiecarei clipe efemere, a unor ganduri ce-ti spun ca totul e-n van.

Cine-i? Chinezoaica? Zi-i ca si eu o pup!

Sunt oameni pe care i-am cunoscut si m-am bucurat ca am facut-o. Oameni pe care i-am cunoscut si, pentru cateva clipe, am regretat ca am facut-o. Dar sunt oameni pe care i-am cunoscut si care ma-nvata prin fiecare clipa a vietii lor, sa multumesc, sa cred orice ar fi, sa-mi pretuiesc fiecare suras sau tristete; sa le iubesc pentru ca le-am primit in dar. Si sa imi amintesc de ei in fiecare noapte, inainte sa inchid ochii. Sa le fiu recunoscatoare pentru ca, vrand-nevrand, au pasit pe potecuta vietii mele si au lasat o urma.

 Si poate ca avea dreptate cine mi-a zis odata ca numele de Cristina este unul binecuvantat.Acum a intrat, mai mult sau mai putin vizibil, o a treia Cristina in viata mea. Si toate sunt mai valoroase decat, poate, numai numele lor ar putea-o spune.


Un comentariu: