Catre un prieten


 
Te-aş recunoaşte şi pe un bulevard din New York…

Am ajuns aici şi m-am gândit să îţi scriu. Vreau să ştii că mă gândesc la tine, deşi nu ţi-am mai spus-o de ceva timp.

Sunt tot eu, în ciuda faptului că par alta. De fiecare dată când te văd, îmi aminteşti asta. De fapt, depărtarea mă împiedică adesea să recunosc adevărata persoana din mine dar vorbele tale mă ajută să mă regăsesc.

Acum, prietene, e vremea să ne despărţim. Mai ţii minte că ţi-am scris, mai demult, că mi-e frică de clipa asta? Au trecut mai bine de doi ani de atunci şi am intuit totul perfect. Dar nu, nu e genul ăla de despărţire cu lacrimi şi suspine. 

Ci îţi voi spune doar că port cu mine aproape tot ce m-ai învăţat (chiar dacă nu ţi-am lăsat de înţeles, întotdeauna, că ştiu că ai dreptate), aproape toate amintirile clipelor în care mi-ai întins mâna şi m-ai tras de pe marginea prăpastiei, aproape toate dialogurile noastre în care-mi strângeai lacrimile-n palma ta şi, la final, îmi spuneai: Hai că iar faci o dramă din nimic! Exagerezi, aşa faci mereu!  (dar zi-mi tu mie acum: nu e şi asta menirea femeilor pe pământ?!)

Puteam vorbi ore întregi cu tine la telefon. Bănuiesc că e de vina compatibilitatea astrologică. Şi-mi plăcea să stau rezemată de dulap, cu picioarele încrucişate, pe covor, şi cu lumina stinsă atunci când discuţiile ne erau lungi.
Oriunde ne va purta viaţa, chiar de nu te voi mai vedea, nu voi uita să-mi repet, de fiecare dată când voi avea nevoie de un prieten adevărat, vorbele tale: Va fi bine, Alina, îţi promit...cu tot cu încrederea inspirată de tine.

Pentru toate astea, care sunt doar o fărâmă din tot ceea ce reprezinţi tu pentru mine (şi nici nu voi dezvalui mai multe pentru că vreau ca tu să rămâi secretul meu), îţi spun mulţumesc, aşa ca de final, şi îţi doresc ca în viaţa ta să răsară soarele în fiecare dimineaţă, să strălucească luna şi să te călăuzească în fiecare noapte, să vezi stelele oricât de mulţi nori le-ar acoperi. Şi sufletul să ţi-l păstrezi cât mai frumos, aşa ca atunci când te-am cunoscut.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu