Imi plac raspunsurile.Deh,sunt femeie: vorbesc mult si astept raspunsuri la fel de multe.Si de obicei nu primesc ceea ce dau.Moment in care ma apuca pandaliile si ma manifest.Prietenii stiu de ce,dar mai ales cum,prefer sa trec peste partea asta.
Dar azi am observat ceva.Raspunsurile exista,graviteaza in jurul meu de cele mai multe ori si cautandu-le disperata,le ignor.De exemplu,azi dimineata cand a sunat ceasul,am inteles rapid ca nu voi reusi sa ma trezesc(ceea ce se intampla foarte rar) si m-am lasat in pace.Am mai atipit vreo juma de ora,timp in care am avut un vis - lung,intens si plin de talc.Mai tarziu,dezmeticindu-ma,m-am intrebat cum de nu plangeam avand in vedere ca visul ala imi spunea tot ceea ce nu voiam sa aud.Si am fost atat de calma...era doar o parte din raspuns.
Mai tarziu,o intamplare fericita mi-a dezvaluit mai mult din raspunsul trist.Dar ce mai conteaza ca e trist?Acum ma bucur ca il detin.Probabil ca de-aia nici nu l-am primit atunci cand ardeam dupa el,ci abia acum cand simpla lui existenta ma multumeste peste masura.
Am asa o urma de senzatie de regret ca nu mi s-a raspuns de acolo de unde asteptam.Si stiu ca nu am de ce.Pana la urma,s-ar putea ca in momentul asta sa fiu mai bogata in raspunsuri.Asta-i viata...cum concluzionam si azi intr-un sms - interesanta viata asta.Dac-am avea si timp pentru toate: trait,inteles,bucurat,descifrat...
David Guetta - The World Is Mine
Se pare ca toata lumea viseaza zilele astea...si eu am avut un vis...care, lucru ciudat, pentru prima data in viata mea s-a adeverit in aceeasi zi. Si chiar daca nu m-am trezit plangand, m-am trezit peste 2h, cand toate sentimentele din vis s-au transpus in realitate.
RăspundețiȘtergereCica de la subconstient ni se trage...biah,oricum...
RăspundețiȘtergereIa partea buna - macar nu te-a luat in totalitate prin surprindere.