Stii unde sunt? Sunt in mijlocul lumii si privesc spre tine. Nu ma vezi, nu ai cum. Tin in mana o cana pe care scrie, in mod ironic, noroc, si, mecaniceste, tot o duc spre buze. Simt pentru o clipa o aroma ametitoare ca de vin rosu. Prind aripi si deodata simt caldura, fierbinteala aia lasata-n urma de alcool. Zbor catre mare. Acolo ma transporta inca o data caci acolo…am gustat din el, ultima data. Caut imagini, ma caut in poze din trecut si nu ma mai gasesc…asa mult am gustat din el.
Stii cum suntem? Toate locurile de aici, si niciunul, ne apartine. Numai eu le vad, numai eu le pot atinge, si toate te cheama pe tine. Incerc sa nu le vad, eu imi ascult muzica mea.
Se incapataneaza si-mi pun piedica. Merg inainte si nu mai intorc capul. Sa ma intorc inapoi, noi amandoi o stim ca nu o voi face.
Stii cum e noaptea? E dorinta omului in agonie de a-i fi luate simturile, si stie ca doar o noua dimineata i-ar putea aduce renasterea. Stelele nu mai zambesc, nu ca ar fi facut-o vreodata dar eu am crezut ca le-am vazut zambetul, de cateva ori. (Asa-i ca zambeau in noptile de vara?) Sunetul obositor al avioanelor care zboara mult prea aproape de pamant imi revine atat de placut, imi aminteste ca ai putea fi in el, ca as putea fi in el, ca am putea fi in el.
Stii cum e muzica? Tomnatica, nimic nu aminteste ca ar fi existat o vara inaintea ei, sau o iarna alba dupa. Nici macar sunetul asurzitor al claxoanelor nu o face mai putin perceptibila. Caut cateva acorduri chinezesti…toate mi-s dragi, toate mi-s apasatoare.
Stii cum sunt mainile? Arse de vant, acum, aproape inghetate. Oja chinezeasca stridenta nu le face altfel. Erau frumoase incrucisate cu ale tale.
Stii cum e speranta? In viata, intotdeauna. Sa nu ma intrebi nimic despre ea caci ne-am certat. I-am reprosat ca a devenit iluzie, intr-una din noptile trecute, si de atunci nu ne-am mai intalnit. A trecut aproape o luna. Ea nici nu stie ca eu, acum, iti scriu tie. ( Ramane secretul nostru, da?) Vreau sa ma lase si ea, nu mi-a fost nicicand mai nefolositoare.
Stii cum e sarutul? Rece, ca un vis netrait la timp. Iar imbratisarea e in coma, am conectat-o la aparate pana ma asigur ca rezista fara a ta.
Stii cum sunt ochii? Caprui.
Stii cum sunt eu? Asta nu mai stiu sa iti spun si de-aia iti scriu. Sa imi spui tu cum sunt.
Si mai stii ceva? Nu-s decat cuvinte. Sa nu crezi in ele.
Love,
Bella
shtii dc scrii frumos?
RăspundețiȘtergerept k suferi..poate ar trebui sa scrii o krte kndva..
ce m-a amuzat a fost fraza cu ”oja chinezeask”..
in rest, e trist..da ff frumos scris..
Zici sa stau atata timp in starea asta cat sa scriu o carte? :)
RăspundețiȘtergereGlumesc...multumesc >:D<
nu,dar k sa uitzi..poti sa scrii ;)
RăspundețiȘtergereImi miroase a putina inspiratie de undeva...
RăspundețiȘtergereMai conteaza de unde? :) Inspiratie sa fie!!!
RăspundețiȘtergereSi mie imi place ! :* Chiar fain scris :>
RăspundețiȘtergereMultumesc, scumpa :*
RăspundețiȘtergereSa vad daca reusesc sa mai scriu fain chiar daca nu mai sufar :))