From mami, with love...




From: Mami
To: Alina Pantea 
Sent: Tue, April 12, 2011 10:14:08 PM
Subject: Re: Bună dimineaţa, soare!



Iarăşi am pornire să bat câmpii şi m-am gîndit că e o zonă mai mult decât potrivită . Ştii, viaţa e făcută ba cu bune, ba cu rele...indiferent că sunt lucruri, întâmplări, fiinţe, fenomene...etc. Tu, acolo ai parte, mai mult ca mine, de exemplu, de atâtea experienţe...trăiri...obiceiuri...Aş vrea să poţi să cari cu tine tot bagajul impresionant de China, de Tianjin, care e de 10, ce 10, zic de 1000 de ori mai mare, mai valoros şi mai greu decât cel cu haine...dacă e să mai stai doar trei luni sau mai mult, aş vrea să realizezi că asta e cel mai important lucru...De tine depinde ca şederea acolo să fie minunată...Lasă, te rog, răutatea, invidia sau orice sentiment urât să treacă pe lângă tine...Aşteaptă să primeşti , dar mai întâi oferă...Nu-mi spune  bla, bla, bla   că nu te învăţ de rău

Aş vrea să poţi să fii mai bună, dacă primeşti o palmă, întoarce şi celălalt obraz...(nu pot să cred că am scris asta) ....E clar, excesul meu de zel e incurabil, la ora asta, cel puţin. Dacă nu eşti de acord, nu mă lua în seama, dar ce vreau să spun e că mi-ar plăcea mâine să te porţi frumos, cât mai normal cu ceilalţi....şi nu mai aştepta de la ei decât o relaţie de colegialitate. Simt că şi ei ar vrea asta...Chiar dacă ştiu ce vei spune, îţi repet că de tine depinde să te simţi bine acolo...

Scuze, m-a întrerupt Miţă. A căutat un energizant , căruia îi face reclama la sport.ro. Cred că vrea să-i facă pe ai lui de liga germană...Şi a descoperit că e prezervativ...Cred că le-ar prinde bine băieţilor...


Cred ca n-am spus nimic interesant, dar mă zgândăre... Deci, îmi doresc mâine să răsară soarele, să-ţi încălzească sufleţelul (ştiu că e ranit...), să te umpli de linişte sufletească, să ai o stare mai bună...şi să nu uiţi că noi (adică Miţă, io, Goldi, Mira, Nuţu & co) suntem mândri de tine, suntem alături de tine şi când eşti tristă, şi când ai o zi mai naşpa,dar şi când eşti veselă de-adevăratelea...nu cum vrei să pari mai mereu ( şi chiar îţi iese). Ştiu că eşti puternică, de-aia te admir, sensibilă, de-aia te-nţeleg, şi minunată...de-aia eşti tu... 

Sper să reuşeşti să nu mai pui atâta suflet, să investeşti atât în oameni...Ia-i aşa cum sunt, cu bune şi cu rele...aşa o vor face şi ei...şi în compromis poţi găsi linişte...cred.
Mă opresc aici şi sper să nu te fi obosit cu bătutul câmpilor...dar îmi aminteam de cum băteai câmpii cu Miha şi nu te supara....

Deci, şi mâine e o zi. Îţi doresc să fie o zi frumoasă ...În rest, ştiu că va fi bine...
  



P.S. Ăsta e felul meu de a-i mulţumi unei mame aproape perfecte (pornind de la premiza că nu există perfecţiune), păstrând aceste cuvinte pentru o eternitate aici, şi, în suflet.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu